..

…

amintiri..

Acum ceva timp puteam sa jur ca nu te voi uita niciodata…dar timpul estompeaza amintirile, ele devin din ce in ce mai vagi si se vor risipii usor. Ca nisipul fin dintr-o clepsidra, toate amintirile se vor strange intr-un loc, strecuate prin gandurie mele…detaliile vor fi uitate odata cu scurgerea lor si vor ajunge un intreg…noi…iar atunci voi sti doar ca am existat impreuna…nimic mai mult sau mai putin…

demonstreaza ca romanul s-a nascut poet..

ironia sortii ca fix astazi vorbeam cu cineva daca scriu si poezie..raspunsul meu un “nu” sincer..am incercat dar nu iesea mare lucru plus ca proza m-a atras mai mult..iar poezia te limiteaza putin dupa parerea mea…

ideea e simpla..trebuie sa scri o poezie pe o anumita tema…eram la terasa pe motoare, zarva mare, si cei de la Discovery s-au gandit sa faca un mic concurs “Demonstraza ca romanul s-a nascut poet”…

temele sunt: dragoste si amor; agatat; la bere; de strada; de gang; de cartier; despartire; catanie; prietenie; filosofie; la mare; la munte; de terasa; de relaxare; de disperare; poetice; de blestemat dusmanul si de criza..

eu am incercat sa le introduc pe toate dar nu aveam prea mult timp si nici dispozitia de compus…si mi-a iesit urmatoarea chestie:

 

de dragoste si amor m-am saturat..

am iesit la agatat..

si m-am dus de disperare,

de la munte fix la mare.

o terasa in colt de strada..

gandul ca a fost odata

chiar in gang in cartier,

o iubire ca in cer..

 

iar daca tot am ars-o azi cu leapsa..am sa o dau ca leapsa lui fantasya si celor care ma mai citesc…sa aveti inspiratie…:P

ciocolata..

usor amara…o ciocolata ce am cumparat-o saptamana trecuta…o cumparasem de la un magazin de pe partea dreapta a strazii ce duce spre Zavoi…probabil ca acolo e mai amara ciocolata…sau poate am nimerit eu una amara…sau…si-au dat seama si mi-au dat una amara…era ciocolata ce iti placea tie…era pentru tine si pana acum nu m-am putut apropia de ea…nu am avut pofta si nici chef…am lasat-o sa stea in punga usor rosie transparenta pe un raft prafuit deasupra patului meu…

 

eu am venit cu ciocolata si cu apa plata…tu cu un mare zambet, doua mere verzi, o patura, o carte, si mirosul tau ce ma innebuneste…in parc…eram in cautarea unui loc racoros la umbra…zambeam amandoi…ne-am asezat in iarba prospat taiata si ne priveam in ochi unul pe celalalt…retraiam fericirea ce tocmai o avusesem doua minute si un pic mai devreme…am inceput sa vorbesc cu un glas tremurat…incercam sa ies din acea stare si ti-am povestit de primele mele saptamani la birou…de cum am inceput usor sa vad pietonii si chiar sa opresc din propria initiativa la trecere fara a imi muri motorul…de cum am inceput sa imi urmez visele, promisiunile, si sa ma maturizez usor…mi-ai vorbit si de visele si planurile tale…aveam aceeasi tinta dar pe drumuri paralele… ne intreceam pe doua dungi portocalii paralele spre o sageata ce indica si mersul nostru…ne-am luat la revedere cu un usor regret…am stat o ora si un sfert la a doua scara uitandu-ma la cerul plin de stele…aveam o dorinta dar nici o stea nu a vrut sa cada in acea seara…

 

acum nu mai mancam ciocolata..

nimic..

Se lasa seara…se lasa seara peste cartierul saracacios…o lumina albastra spre mov se inalta peste blocurile gri si incinse…soarele a apus de ceva vreme iar linistea se asterne cu repeziciune…nici o urma de viata..nici o adiere..nici o frunza miscand..nici fumul de tigara nu arata dorinta de a se inalta..doar 2 ochi albastrii se zaresc pe geamul ingust al bucatariei de la etajul 6 unde fumez..incet, incet..totul incepe sa se confrunte cu negrul noptii..inchid ochii si te vad pe tine..esti la fel de frumoasa..zambesti si dansezi..ma chemi la tine..un zambet amar ma ia prin surprindere..o lacrima si dorinta de a dansa cu tine..de a te avea la mine in brate macar o secunda..doua..doua minute si un pic..as vrea sa alerg spre tine dar stiu ca voi cadea mai rau de data asta..s-ar putea sa nu te mai vad niciodata, iar aripi nu mai am de mult..sunt doar un simplu om..nimic special..nimic care sa ma faca sa plutesc..

 

Anul trecut eram in aceeasi bucatarie…nimic nu mai e la fel..

masina visurilor mele..

cel putin in seara asta :P

un concept de X6…poate pana imi iau carnet si am sa strang bani o sa si apara pe piata…

 

leapsa primita de la fantasya

undeva in vama..

ce nu intelegi k nu ai ce cauta aici?? e chiar atat de greu…pur si simplu trebuie sa fim doar noi…te rog lasa-ne in lumea noastra…macar o noapte!!! o noapte in 2 pe malul marii..o noapte plina de fantezii..de iluzii..zambete si atingeri..o noapte plina de dorinte indeplinite sub stele cazatoare..doar eu cu ea…

alergam de lume desculti prin nisipul cernut de valuri, stropindu-ne cu apa usor rece sub un soare ce a apus pentru amandoi..te las sa preiei conducerea..am incredere in tine..te urmez..ma las purtat de tine, de parul tau usor ciufulit…deja imi lipsesti…nu te pot lasa departe de mine si alerg mai tare sa te prind in brate…cadem ca doi copii in mainile valurilor..te privesc in ochi si ma las vrajit de conturul lor…clipesti, iar asta ma omoara..zambim pentru putin timp…o clipa..vreau sa iti vad ochii mai de aproape..incep a alerga iar…alerg cu un sarut pe buzele tale…alerg cu un deget spre mana ta..mi-o prinzi pe toata si ma strangi usor…zburam…alerg prin parul tau..prin rasuflarea ta..prin fiecare clipire..fiecare soapta si atingere…”over and over again”…tremur

ma linistesti..”nu e nici o panica”…

restul…e de visat….poate am sa completez dimineata…